Mi-am luat revanșa

Încă nu am fost dat dispărut nici de pe blog, nici de pe Facebook, dar nici nu prea am mai frecventat aceste „locuri” în care îmi mai spun oful și bucuriile și, cu toate astea, pot să spun că mă simt bine! Nu, nu am murit, doar am luat o pauză absolut necesară pentru a mă pregăti psihologic pentru a încerca din nou să intru la facultate.

După povestea de anul trecut și după un an de pauză și de maturizare în decizii și acțiuni, am plecat din nou la Bucuești încercându-mi a doua șansă. Nu pot spune că m-am rupt învățând, dar pot spune că mi-am schimbat logica și mi-am construit o perspectivă mult mai concentrată asupra a ce vreau de la viitor și asupra capacităților și limitelor personale. Așadar, joi au avut loc plecarea din Bacău și înscrierile la cele două facultăți pe care le-am considerat (și încă le consider) alegerea potrivită – Facultatea de Automatică și Calculatoare de la Universitatea Politehnică București și Facultatea de Matematică și Informatică de la Universitatea București.

Un lucru era clar, urma să am patru examene, după cum urmează: Vineri (Informatică), duminică (CTI – Universitatea București), luni și marți (matematică și fizică la UPB), primul examen scris, iar restul grilă. Eram destul de sigur pe mine la primele două examene și probabil asta a dăunat, oferindu-mi șansa să mă gândesc de două ori la atitudinea greșită cu care abordez un examen atât de dificil și important din viața mea. Duminică noaptea au venit primele rezultate: Informatică (examen compus – analiză și informatică) 5,68 și CTI (Grilă matematică-informatică) 8,68, aveam destul de multe șanse să intru la CTI, dar stresul abia acum începea.

Examenele de la Politehnică au fost, exact cum m-am obișnuit, foarte presante, dar, prin comparație cu cele de la Universitate, sunt „o moarte rapidă” pentru că rezultatele vin în maxim 60 de minute de la încheierea probei și lucrările sunt corectate pe față. Primul examen a oferit prima porție de speranță, pentru că la matematică eram mai bine pregătit și dificultatea destul de redusă (bine, nu la fel ca examenul de bacalaureat) mi-a permis să obțin nota maximă. Cât despre fizică… Anul trecut fizica a fost materia care mi-a pus bețe în roate și care a apăsat butonul de „pauză”, deci de această dată, presiunea a fost cel puțin de două ori mai mare, ținând cont că după rezultatele la matematică se preconizau subiecte cel puțin dificile la fizică. În cele 3 ore de examen și în timpul de după, simțeam că acela era momentul în care toată concentrarea mea trebuia să fie acolo. După două foi de concurs schimbate și după consumarea timpului regulamentar, am așteptat cu sufletul la gură rezultatele. Trei grile greșite, deci media mea de admitere este 9,28, îndeajuns pentru un loc la buget la Facultatea de Automatică și Calculatoare!

Când am văzut că sunt admis, am fost 100% convins că decizia luată acum fix un an a fost decizia corectă și nu regret absolut nimic, pentru că am luptat pentru ceea ce vreau și sper că am reușit să le schimb părerea celor ce cred că anul a fost pierdut. Cât despre schimbat păreri, mă bucur să știu că am sfătuit încă o persoană să-mi urmeze exemplul anul trecut, iar anul acesta a făcut o figură chiar mai frumoasă decât mine, motiv pentru care îl felicit si îi mulțumesc că a fost alaturi de mine. De asemenea, îi mulțumesc domnului diriginte Dan Ciobanu pentru stilul de predare și strictețea pe care o cerea în scrierea pe caiete, pentru că fără caietele scrise ca atare, nu știu dacă aș fi putut repeta fizica atât de eficient.

Așadar, da, din toamnă mă așteaptă Politehnica!!

Leave a Reply